Spiritualitatea nu este sinonimă cu religia. Este o cale directă, prin care ne reconectăm cu dimensiunea cea mai profundă a ființei noastre. Este o reamintire, a cine suntem cu adevărat. Scopul practicii spirituale este să ne elibereze de ataşamentul, de o imagine de sine, sau de o identitate îngustă, limitativă, ca să realizam, că suntem ceva mult mai vast. Ea răspunde unei nevoi profunde, pe care o împărtășim cu toții: să fim în contact, cu un sens al vieții mai larg, decât, preocupările noastre individuale, pentru supraviețuire, satisfacție și succes personal.
“Tema principală a meditațiilor este descoperirea Inimii (a Sinelui). Ne reamintim de ea și ne propunem, să îi redăm adevărata valoare, de sursă și centru al vieții noastre. Ce ar putea fi mai cuprinzător? Inima ta poate primi în ea totul, poate exprima fericirea, blândețea, frumusețea, forța și nemărginirea. Pentru că suntem nelimitați în iubire și în visare. Iar când, visul devine o expresie a realității, deja ești în Inima ta.” (Simona Trandafir)
„A practica Yoga Inimii Spirituale este ca o reîntoarcere acasă şi trăire în sublim. Ea aduce în acelaşi timp relaxare, deschidere, purificare, flexibilitate, regenerare, fericire, iubire... Întorcându-ne în Inimă, tot zgomotul van al lumii tace... Inima este un sanctuar al liniștii. Acolo, în cea mai sacră intimitate și solitudine a peșterii Inimii, capriciile individualității dispar și conștiința unității este revelată. Acolo, lumea și omul sunt una. Așadar, într-un mod paradoxal, solitudinea și intimitatea Inimii revelează Unitatea esențială a întregii existențe”.
(sursa: www.kamala.ro)
Meditația
Este de multe ori văzută, ca o tehnică, sau metodă de calmare a minții. În fapt, ea este mai mult decât atât.
Meditația/dhyana înseamnă a merge dincolo de limitările corpului fizic și chiar mai mult decât atât, a merge dincolo de minte. Doar atunci, când transcendem perspectivele limitate, ce țin de corp și minte începem, să ne trăim pe noi înșine, într-o dimensiune mai profundă și avem acces la dimensiunea completă a VIEȚII. Doar atunci, când devenim liberi de fluctuațiile minții, de fluctuațiile emoționale și când identitatea noastră nu mai este legată de corpul fizic, devenim meditativi și vom cunoaște dimensiunea a ceea ce se află dincolo.
Forma de meditație, pe care o practic se numește Hridaya Yoga sau yoga Inimii Spirituale.
Meditația Hridaya este o cale spirituală, prin ea însăși. Este o modalitate, prin care descoperim esența noastră, natura noastră ultimă, dimensiunea cea mai profundă, inefabila a ființei noastre.
Esenței noastre i se mai spune Sinele Divin, Sinele Suprem, Atman sau Inima Spirituală, așa cum este ea numită, în multe tradiții spirituale. Prin meditația Hridaya ajungem, să simțim divinitatea/esența noastră divină, prin experiența directă, dincolo de orice concepte sau definiții religioase.
„Acest tip de meditație este o cale de cunoaștere, evoluție și de revelare progresivă a anumitor
realități. Atunci când, meditația este orientată către noi, cu alte cuvinte, când noi — Subiectul —
dorim să cunoaștem acest Obiect - care suntem tot noi, în acel moment cunoașterea revelatoare este cu
privire la noi. Această meditație devine experiența, unei stări specifice de conștiință. Așadar, în
acest tip de meditație și mai ales în fazele sale profunde, rezultă această stare specială de
conștiință, caracterizată de unitatea Subiect - Obiect și cunoașterea rezultată. Este, în
ultimă instanță, o stare de A FI, care exprima esența, a ceea ce noi suntem. Meditația devine acum
Revelație.”